POLUAREA SOLULUI

01.05.2024

Poluarea solului are consecințe atât asupra oamenilor, cât și asupra celorlalte organisme din mediul înconjurător, indiferent ca este vorba de animale, insecte sau alte tipuri de vietăți. Activitățile industriale, agricole și domestice produc din ce în ce mai multe deșeuri, care sunt o cauză directă a degradării solului.

Deși nu este întotdeauna vizibil, populația este expusă la efecte periculoase:

šboli sau afecțiuni ale oamenilor și ale animalelor din cauza alimentației modificate 

šproducție agricolă slabă cauzată de poluanții din sol 

šîmprăștierea agenților poluanți și în alte medii, precum aerul și apa 

šextincția unor specii de animale sau alte organisme vii. 

Ce este poluarea solului?

Prin poluarea solului se înțelege contaminarea acestuia cu diverși factori dăunători, precum substanțe chimice sau radioactive, elemente toxice sau alte materii care cauzează probleme atât în ceea ce privește creșterea normală a plantelor, cât și sănătatea oamenilor și a animalelor.

Chiar dacă în sol este detectabilă prezența unor substanțe contaminante precum sărurile, metalele anumiți compuși organici sau ioni anorganici, apărute în mod natural, acestea nu produc efecte negative. Poluarea solului are loc în urma contaminării cu agenți proveniți din activitățile umane, în cantități considerabile, iar acesta are un impact asupra calității solului, deteriorându-i echilibrul, conținutul și chiar textura.

Printre poluanți se numără deșeurile produse de activitatea industrială, petrolieră, exploatarea minieră, dar și cele emise de gospodării, precum și substanțele chimice de proveniență artificială.

Din nefericire, se estimează că mai mult de o treime din solul planetei este afectat de poluare, iar recuperarea acestuia se realizează foarte lent.

Poluarea industrială

Deșeurile industriale se numără în topul celor mai problematice cauze de poluare, reprezentând o sursă majoră de poluare. Printre acestea se numără poluanți industriali care provin din surse precum industriile de exploatare a cărbunelui și mineralelor, fabricile de celuloză și hârtie, fertilizatorii chimici, rafinăriile de petrol, fabricile de zahăr, tăbăcăriile, distileriile, textilele, oțelul, fertilizatorii, pesticidele, medicamentele, sticla, cimentul și altele.

Acești poluanți afectează și degradează proprietățile biologice ale solului, mai ales din cauza cantităților mari și a substanțelor de proveniență artificială. Astfel, elemente chimice periculoase pot pătrunde în lanțul trofic la care ia parte omul, din apă sau din sol, pot deregla procesele biochimice care au loc în mod normal și, în cele din urmă, pot produce efecte negative serioase asupra organismelor vii.  

Poluarea urbană

Deșeurile urbane reprezintă o altă cauză majoră în ceea ce privește poluarea solului. Acestea cuprind atât reziduurile comerciale, cât și pe cele domestice, precum și resturile din canalizare. Deșeurile includ gunoi și materiale precum plastic, sticlă, conserve metalice, fibre, hârtie, cauciucuri, resturi de pe stradă, reziduuri de combustibil, frunze, containere, vehicule abandonate, electrocasnice și așa mai departe.

Poluarea urbană este la fel de periculoasă ca cea industrială, deoarece este de mari proporții, iar resturile se degradează extrem de lent.

Poluarea din agricultură

Marte parte din practicile agriculturale moderne poluează solul în proporții covârșitoare. Avansul tehnologic a adus multe beneficii în ceea ce privește productivitatea, însă există și efecte dăunătoare, provocate de cantitățile ridicare de fertilizatori, pesticide și ierbicide care sunt folosite în scopul îmbunătățirii recoltelor. Acestea ajung în sol, afectându-i componența.

De asemenea, reziduurile de la ferme, gunoiul de la grajduri, molozul, ce conțin numeroase chimicale anorganice cauzează eroziunea solului și poluarea sa.

Cum sunt expuși oamenii la agenții contaminanți din sol?

Există mai multe căi prin care oamenii ajung în contact cu agenții patogeni din sol:

  • prin ingerare – copiii de vârste mici se joacă la nivelul solului și pot înghiți particule fine, care nu sunt vizibile cu ochiul liber. De asemenea, acest lucru se poate întâmpla oricui, mai ales dacă iei masa într-o zonă în care solul nu este acoperit cu iarbă sau alte plante, din cauza vântului;
  • prin alimente – solul contaminat poate fi prezent pe produsele recoltate, spre exemplu pe frunzele de salată, morcovi, cartofi;
  • prin respirare – atunci când inspiri, poți inhala particule de praf care sunt nocive, mai ales în zone unde se construiește intens;
  • prin absorbție la nivelul pielii – agenții contaminanți pot pătrunde în organism prin piele, așa cum o face creozotul, o substanță cancerigenă, utilizată pentru a trata lemnul;
  • prin alimente crescute în sol contaminat – dacă solul are parte de agenți poluanți, atunci există riscul ca aceștia să fie preluați de către alimente odată cu nutrienții din pământ.
Lupascu Bianca - Blog protectia mediului
Toate drepturile rezervate 2024
Creați un site gratuit! Acest site a fost realizat cu Webnode. Creați-vă propriul site gratuit chiar azi! Începeți