În ceea ce privește poluarea aerului, vina nu mai poate fi dată doar pe industrie, deoarece și mijloacele de transport personale au un aport important de gaze toxice în atmosferă.Printre cei mai răspândiți poluanți ai aerului se numără smogul și funinginea.

•Smogul apare în urma interacțiunii dintre emisiile rezultate din arderea combustibililor fosili cu lumina soarelui. Smogul poate cauza iritații ale ochilor și gâtului, iar pe termen lung afectează sistemul respirator, în special plămânii.

•Funinginea reprezintă particule de mici dimensiuni transportate în aer. Acestea pot fi de mai multe feluri: fum, praf ori alergeni și pot fi gazoase sau solide. Ele provin de la autoturisme, camioane, uzine, incineratoare, și alte sisteme care funcționează prin arderea cărbunelui sau a gazului prin arderea incompletă a hidrocarburilor. Particulele de mici dimensiuni sunt extrem de periculoase deoarece există posibilitatea ca ele să pătrundă în plămâni și apoi în sânge, provocând bronșită sau atacuri de cord.

Schimbări climatice: gazele cu efect de seră ce cauzează încălzirea globală

Gazele cu efect de seră acționează la fel cu pereții unei sere: absorb căldura soarelui reflectată de suprafața Pământului, o captează în atmosferă și o împiedică să ajungă în spațiu. Efectul de seră menține temperatura Pământului caldă la un nivel acceptabil, susținând viața pe Pământ.

Multe gaze cu efect de seră apar în mod natural în atmosferă, dar activitatea umană contribuie la acumularea acestora. Ca urmare, efectul de seră din atmosferă este accentuat și modifică clima planetei noastre, ducând la schimbări în tiparele căderilor de zăpadă și ploilor, la o creștere a temperaturilor medii și la evenimente climatice extreme, cum ar fi valurile de căldură și inundațiile.

Care sunt gazele cu efect de seră?

Există diferite tipuri de gaze cu efect de seră, iar potențialul acestora de încălzire globală variază.
Gazele care se găsesc în mod natural în atmosferă - dar și generate de activitățile umane - includ dioxidul de carbon (CO2), metanul (CH4), și oxidul de azot (N2O).
Gazele fluorurate cu efect de seră (numite și gaze-F) sunt gaze artificiale utilizate în industrie cu un potențial ridicat de încălzire globală, adesea de câteva mii de ori mai puternic decât CO2. Acestea includ hidrofluorocarburi (HFC), perfluorocarburi (PFC), hexafluorura de sulf (SF6) și trifluorura de azot (NF3).
Gazele F sunt adesea folosite ca înlocuitori pentru substanțele care subțiază stratul de ozon - substanțe chimice produse de om care, odată emise, ajung în atmosfera superioară și distrug stratul protector de ozon. Spre deosebire de substanțele care afectează stratul de ozon, gazele F nu dăunează stratului de ozon atmosferic.
Următoarele șapte tipuri de gaze cu efect de seră sunt incluse în Protocolul de la Kyoto și în Acordul de la Paris - tratatele care urmăresc coordonarea răspunsului global la schimbările climatice:

Dioxidul de carbon

CO2 este produs în mod natural de animale în timpul respirației și prin degradarea biomasei. De asemenea, acesta ajunge în atmosferă prin arderea combustibililor fosili și prin reacții chimice. Este absorbit din atmosferă de plante în procesul de fotosinteză, prin care lumina soarelui este transformată în energie. De aceea, pădurile au un rol important în absorbția carbonului.

Metanul

Metanul este un gaz incolor și principalul constituent al gazelor naturale. Emisiile de metan rezultă din producția și transportul cărbunelui, gazelor naturale și petrolului, din creșterea animalelor și din alte practici agricole, precum și din utilizarea terenurilor sau din degradarea deșeurilor organice în gropile de deșeuri solide municipale. În 2021, cele mai multe emisii de metan au provenit din agricultură, silvicultură și pescuit.

Oxidul de azot

Acest gaz este produs în principal ca urmare a acțiunii microbiene din soluri, a utilizării îngrășămintelor care conțin azot, a arderii lemnului și în producția chimică. Este emis în activități agricole și industriale, precum și prin utilizarea terenurilor; prin arderea combustibililor fosili și a deșeurilor solide; si prin tratarea apelor uzate. În UE, agricultura, silvicultura și pescuitul au produs majoritatea emisiilor în 2021.

Hidrofluorocarburile

Hidrofluorocarburile reprezintă aproximativ 90% din emisiile de gaze fluorurate, iar UE lucrează pentru a le elimina treptat până în 2050.

Sunt folosite în principal pentru a absorbi căldura în frigidere, congelatoare, aparate de aer condiționat și pompe de căldură; ca propulsori în spray-urile pentru astm și în cele cu aerosoli tehnici; ca agenţi de expandare pentru spume şi în extinctoare. În 2021, acestea au fost larg utilizate în sectoarele comerțului en gros și cu amănuntul, și în domeniul reparațiilor de autovehicule și motociclete.

Perfluorocarburi

Perfluorocarburile sunt compuși artificiali utilizați în mod obișnuit în procesele industriale de fabricație.

Hexafluorura de sulf

Hexafluorura de sulf este utilizată în mod obișnuit la izolarea liniilor electrice.

Trifluorura de azot

Trifluorura de azot este utilizată ca gaz de curățare a incintelor în procesele de producție pentru a curăța depunerile nedorite de pe microprocesor și piesele circuitelor pe măsură ce sunt construite.